A preda o limbă străină, cum este germană, implică adaptarea la cele mai noi și atractive metode didactice. Cu toții am trecut printr-un sistem de învățămant desuet, în care orele se scurgeau cu încetinitorul și așteptam cu nerăbdare finalul orei. Predatul se baza doar pe partea teoretică, învățătorul sau profesorul expunea niște noțiuni noi pe tablă sau oral, iar elevul se străduia să decripteze necunoscutul și să înțeleagă mesajul transmis. Aceste metode perimate au apus, luându-le locul cele care presupun interacțiunea permanentă cu elevul și, mai mult decât atât, cele care implică ludicul. Acest lucru înseamnă că și profesorul are un rol activ în desfășurarea orei, prin prisma faptului că nu se mulțumește a fi doar o sursă de informații ce le sunt transmise copiilor într-un mod pasiv, ci participă constant la toate activitățile. Cu alte cuvinte, profesorul se folosește de anumite strategii pentru creea o legătură cât mai stransă între eleși copii și nu doar să fie perceput de către aceștia ca o entitate de care este foarte greu să te apropii.
În sprijinul afirmațiilor de mai sus o să vin cu niște situații concrete din experiența mea, pentru a vă face o imagine și mai clară. Dacă ar fi să aplic aceleași metode desuete unor copii cu vârsta cuprinsă între 8-10 ani, rezultatul ar lasă mult de dorit. Copiii s-ar plictisi teribil și, mai mult decât atât, la sfârșitul orei de curs mi-aș da seamă că nu vor fi acumulat nici măcar cincizeci la sută din noțiunile predate. Dar acest lucru nu se întamplă, căci cursul de germană este foarte interactiv. Începem cursul cu entuziasm, care este o condiție sine-qua- non pentru buna desfășurare a cursului. Expresia, de care orice profesor se teme este “Mă plictisesc!”, spusă de către copii. Pentru a evita acest lucru copilul este ținut permanent conectat la ora de curs prin diferite activități, ce îi stârnesc creativitatea și puterea de concentrare. Astfel că, expunerea unei povești în limba germană și ilustrarea acesteia prin diferite metode, cum ar fi construirea decorului poveștii, a personajelor, îi introduce pe copii în lumea basmului. Ceea ce este și mai important, este faptul că aceștia vor fi capabili să înțeleagă exhaustiv povestea datorită faptului că nu este spusă doar oral, ci este și ilustrată. Cuvintele ce denumesc entități concrete își au echivalentul în realitatea imediată, referindu-mă aici la decorul creat de noi. De aceea pot afirma că profesorul este asemenea unui actor, care se transpune în anumite roluri, care nu stă deoparte, ci, dimpotrivă, intră în jocul copiilor. A renega ludicul, în calitate de profesor, îți limitează orice șansă de reușită la construirea unei relații de prietenie între profesor și copii.
Am exemplificat cum se desfășoară doar o mică parte din cadrul unui curs de limba germană. Satisfacția cea mai mare pentru mine este atunci când copiii, ajungând deja la sfârșitul orei, îmi spun că nu vor ca ora să se fi terminat, că ei mai “vor germană”, acesta este principalul meu obiectiv.
În cele din urmă, aș dori acum să îmi îndrept atenția asupra unui alt aspect important și anume, integrarea în cadrul activităților desfășurate la curs și a celor mai reticenți copii. Ca profesor mă întâlnesc și cu răspunsuri negative din partea copiilor. Însă important este cum reușesc să le trezesc interesul de a participa la oră. Prin diferite metode aceste lucru este fezabil. Una dintre acestea ar fi să îl pun în fața lucrului împlinit și să îi împart diferite sarcini, explicându-i că are un rol foarte important, spre exemplu, în desfășurarea unui proiect pe o anumită temă, cum ar fi construirea unei ferme a animalelor. Responsabilizându-l, își va da seama că va trebui să ducă sarcina la îndeplinire. Ar fi o mare greșeală dacă l-aș exclude dintr-o activitate numai din cauza faptului că își manifestă dorința de a lucra în echipă.
Punând în aplicare aceste metode, ce presupun implicarea directă a copilului în cadrul orei de curs, germana nu o să i se mai pară o limbă codificată, ci o să conștientizeze că își are propria ei realitate. Copiii nu pot învăța o limbă străină într-un mod pasiv. Entuziasmul și pasiunea pentru germană sunt singurele “arme”, care îmi sunt suficiente pentru a face din ora de germană, una dintre cele mai interesante ore din cadrul programului școlar al copiilor, iar în cazul în care copilul nu dispune de o astfel de armă, îmi dau toată silință pentru a-i stârni curiozitatatea pentru limba germană.