Având în vedere că sunt absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universității București și foarte pasionat de literatură și de tot ceea ce ține de studiul literaturii, poate părea ciudat că am ales să predau copiilor limba engleză.
De ce nu m-am orientat spre ciclul universitar sau spre partea de cercetare?
Din punctul meu de vedere, răspunsul este unul cât se poate de simplu. De cele mai multe ori, profesorii își doresc adevărați parteneri de conversație, copii cu care pot dezbate tot felul de probleme, subiecte care să îi provoace, iar din acest motiv consideră că vor fi cu adevărat împliniți în momentul în care vor lucra cu elevi mai mari (evident, mă refer la liceeni sau studenți), care de cele mai multe ori sunt formați. Pe lângă faptul că cei mici sunt total subestimați, am simțit în această atitudine, pe care am descoperit-o și la mine de altfel, un fel de fugă de responsabilitate sau o oarecare neglijență. Dorim să lucrăm cu copii deja formați, pe care noi numai să îi conturăm puțin (lucru care este și el foarte important), dorim de multe ori să intrăm pe scenă undeva pe la jumatatea spectacolului, când deja altcineva a spart gheața și a binedispus publicul. Aceste remarci fac referire și – la întrebările de la început. La Echo Kids am avut șansa să lucrez cu copii de vârste variate, respectiv 6 -15 ani, și am realizat cât de important este să fii tu cel care construiește din cursanți adevărați parteneri de conversație. Dacă îți dorești ca pe viitor studenții care intră în sălile de curs ale universităților să fie bine pregătiți, încrezători, stăpâni pe ideile și valorile lor, trebuie să conștientizezi că lucrul cu un individ nu începe la facultate, acesta începe încă de la primul său contact cu un cadru didactic.
Din aceste motive am ales să devin trainer (formator, cum se zice la noi), iar predând la Echo Kids aceste lucruri mi s-au confirmat. Spun asta pentru că am observat cât de dornici sunt copiii de a învăța, de a arată care sunt noțiunile pe care le stăpânesc foarte bine, dar și de a-și arăta punctele slabe, la care trebuie să mai lucreze și pe care avem grijă să le îmbunătățim la fiecare oră de limba engleză. Toate aceste lucruri au fost dezvăluite de la sine în momentul în care am renunțat să mai monopolizez dialogul, lucru pe care unui trainer îi vine mai greu să îl facă, și am dat cuvântul și cursanților. Pe lângă evidența faptului că pentru a vorbi bine o limbă străină cel care învață trebuie să aibă mult exercițiu de vorbire, am constatat totodată și deschiderea copiilor spre dialog și relaxarea lor în ceea ce privește exprimarea unei opinii personale. La clasă obișnuiesc să discut cu ei pe marginea unor teme diverse și propuse de suportul de curs, iar această metodă mi se pare foarte eficientă pentru că îi provoacă să gândească în limba engleză și în a-i ajuta să își dezvolte un simț al argumentării.
De asemenea, în momentul în care subiectul de discuție se plasează în cercul de cunoștințe și interese, vei rămâne surprins să descoperi cât de multe idei interesante au copiii, cât de implicați sunt în polemici și cât de dornici sunt în a descoperi lucruri noi.
La Echo Kids am aflat că predatul la copii poate fi la fel de interesant și palpitant ca predatul la liceeni sau studenți. Totul ține de modul în care te prezinți în fața elevilor, de cum îi faci să devină curioși și de accentul pe care îl pui asupra ascultării mai degrabă decât asupra monopolizării discursului.
Chiar dacă uneori ne este greu să recunoaștem, copiii sunt cei mai buni parteneri de discuții!