Importanță jocului în cadrul orelor de limba germană

Cariera unui om sau ceea ce el reprezintă pentru el însuși și pentru societate este rezultatul unui proces mai îndelungat sau nu, în care ereditatea, mediul cultural și familial și, nu în ultimul rând, educația, și-au spus cuvantul. Sub influența acestor factori principali, la care s-ar mai adaugă și cei adiacenți lor, începe să se formeze personalitatea copilului, și asta încă din primii ani de viață. Dezvoltarea fizica a copilului este un proces cvasi-static, ceea ce presupune că, de la o zi la alta, nu se văd diferențe, însă dacă te raportezi de la un an la altul, sau poate chiar mai puțin, se observă deja discrepanțele care la intervale mult prea scurte ar fi insesizabile. La fel stau lucrurile și cu formarea gandirii, a temperamentului și a sensibilitații copilului: se supun și ele mecanismelor “bulgărelui de zapadă” , formându-se progresiv și alunecând atât de unul singur (sub factorii interni), cât și fiind împins ( sub factorii externi). Acest bulgăre se poate supune unor circumstanțe, unor legi, unor factori multilaterali, așa că ar fi de la sine înțeles să căutam în perioada de educare să alegem “mecanica” potrivită pentru a duce bulgărele în punctul în care, deja format și solid, să alunece în siguranță de unul singur.
Si pentru că, anii de copilarie își lasă o puternică amprentă asupra viitorului adult, este necesar să acordăm atenție stimulilor ce pot influența pozitiv acest proces ca să-i direcționăm în mod adecvat. Iar pentru a putea acționa corect, trebuie să începem în primul rând prin a observa acțiunile copilului, profitând de faptul că, la vârsta lui fragedă, gândirea sa critica nu este dezvoltată și, în consecință, el se comportă spontan, sincer, liber și nu neaparat condiționat de eventuale urmări negative: un copil îți arată cu degetul, pune intrebari jenante, tutuieste adulții chiar și atunci când știe că ar trebui să le vorbească cu “dvs”, vorbește neîntrebat și spune practic tot ceea ce îi trece prin cap, fără cenzură.
În acest context, pentru a-i plasa pe scena desfăsurării libere de unde pot fi analizați, este bine să le punem la dispoziție cât mai multe jocuri individuale sau colective în cadrul cursurilor de limba germană și un numai, activitați distractive care să necesite creativitate și inventivitate, instrumente muzicale, iar corectarea comportamentelor ar trebui să nu lipsească. De asemenea, participarea pe o perioada mai lungă sau mai scurtă de timp la cât mai multe cursuri de limbi străine, cercuri- balet, sport, sah, pictură, muzică, dans, gimnastică etcetera, mărește sanșele ca parinții, respectiv profesorii, să își dea seama de posibilele talente sau inclinații native, care ulterior să fie exploatate și rafinate sub efort și muncă, însă însoțite întotdeauna de dorință. În plus, jocurile și lucrul în echipă cu ceilalți, în cadrul orelor de limba germană, creează plăcere și îi ajută pe copii să se relaxeze și să se destindă. În același timp, ei asimilează informație nouă într-un mod plăcut, și învață să interacționeze și să coopereze cu ceilalți, cultivându-și astfel mai multă flexibilitate și bunăvoință în relațiile cu semenii lor. Prin natura lor, jocurile au marele avantaj de a dezvolta propia percepție despre sine, fiind o modalitate de autocunoaștere și de dezvoltare personală, ceea ce va duce ulterior la calități precum încredere de sine, curaj, îndrazneală, curiozitate, spirit de inițiativă, abordare pacifistă, echilibru, simț de răspundere și, nu în ultimul rând, la îmbogățirea noțiunilor de limba germană.
Fiecare oră de limba germană trebuie să fie însoțită sau dublată de activități relaxante și distractive: în timp ce profesorul ține cont de natura copilului, care prin definiție este adeptul plăcerii oferită de joc, și îi pune la dispozitie un mediu propice manifestarii laturii sale ludice, copilul își însusește cunoștințe noi, fără să simtă prea mult efortul depus în învațare. Bineînteles că discuția poate căpăta un alt contur dacă e să luam în calcul alte activități “rigide” care nu lasă prea mult spațiu abordarii dintr-o perspectivă creativă, însă cred că cu puțin efort s-ar putea lăsă loc chiar și aici unei portițe către “o alfel de oră” și o altfel de punere a problemei( “problema”, și la propriu și la figurat). În paralel, copilul în formare se descoperă și își dezvoltă abilitațile de comunicare cu sine însăși și cu cei din jurul sau și, până la urmă, școala nu ar trebui să fie tranșată și separată prea mult de propriile hobby-uri și lucruri interesante, care inobilează mintea și sufletul. Pentru că astfel copilul va creste cu impresia că disciplina e disciplină, iar visele sunt vise, și că acestea două stau în borcane separate, neputând conviețui și forma o unică mixtură. Când de fapt, ne cam înselăm.. ar trebui să le spunem copiilor că visele sunt vise cu puțină disciplină și că exista așadar un singur borcan de unde ar trebui să se hranească.
Studiul limbilor străine la o vârstă fragedă ajută la formarea omului de mâine!