Să aibă oare părinții un rol în procesul de învățare a limbii engleze a copilului? Trebuie ei implicați? Cât de mult? Probabil cei mai mulți dintre noi ar fi de părere că atât timp cât plătim pentru un curs, părinții nu ar mai trebui implicați. Situația este însă mult mai complexă. Implicarea părinților este benefică și chiar necesară, însă contează foarte mult dimensiunea ei.
În primul rând, un părinte care nu urmărește deloc evoluția copilului nu va fi niciodată la curent cu progresul și evoluția lui pe diferite planuri. Copilul va simți cel mai probabil că munca lui nu este apreciată. O invitație la o discuție cu privire la temele studiate la curs nu poate să facă decât bine. Iar pentru cei care nu știu engleză, o simplă cerere de prezentare a caietului va spori încrederea în sine a copilului. Sunt părinți care nu sunt conștienți deloc de dezvoltarea copilului pe acest plan și manifestă suspiciune atunci când li se prezintă situația reală. Dacă i-ar deschide caietul sau dacă ar încerca să aibă cu ei o conversație simplă, cu siguranță s-ar convinge de progresul acestuia.
În al doilea rând, un părinte care este constant conectat la lecțiile de engleză ale copilului poate câteodată să facă mai mult rău. Și aici mă refer în special la copiii care încă se străduiesc să deslușească tainele acestei limbi. Nu este constructiv ca părinții să le facă tema și nici nu trebuie să le explice noțiuni de gramatică neparcurse încă la curs. Puțin ajutor la început nu strică, însă un ajutor constant va deruta atât studentul cât și profesorul.
De exemplu, am avut la un moment dat un elev care primea fișe suplimentare acasă pentru a umple anumite goluri. Noțiunile erau explicate la finalul cursului, fișele erau făcute aproape perfect. Dar surpriză! La întâlnirile cu părinții aflu că mama o ajuta mereu, îi explica din nou exercițiul și stătea lângă ea ca să scrie răspunsurile corecte. Practic îi făcea tema. În felul acesta, fetița nu făcea niciun efort să caute răspunsul corect. Știa că oricum mama i-l va spune într-un final. Până la urmă situația s-a ameliorat după ce i-am explicat mamei că cel mai bine ar fi să-i explice exercițiul, dar să o lase singură pentru a-l rezolva.
Părinții ar trebui să adopte un rol activ în acest proces, însă cât de dinamic să fie acesta depinde până la urmă de la caz la caz. Cel mai bine ar fi ca deciziile lor să fie luate împreună cu profesorul. Din acest motiv întâlnirile cu părinții sunt obligatorii, mai ales în cazul copiilor la început de drum.
Implicarea părinților poate avea un impact foarte mare, însă aceasta trebuie dozată corespunzător. Copiii au nevoie de susținere în a căuta răspunsurile singuri și doar în felul acesta vor descurca meandrele limbii engleze.
Mult succes!